duminică, 13 mai 2012

Jocurile sociale si timiditatea la copii

        Timiditatea ascunde de cele mai multe ori o traire foarte intensa a unor emotii combinate ( teama de a fi respins, teama de a nu fi inteles, toleranta scazuta la esec, frica de a gresi).
        Atunci cand increderea in sine este la un nivel scazut, cand lipseste curajul de a te afirma, cand imaginea de sine sufera, copilul are manifestari specifice timiditatii ( cauta pemanent suportul afectiv si incurajarile parintelui, prefera sa se autoizoleze, foloseste autocritica in exces - dupa 5-6 ani -, se retrage din activitate sub diferite pretexte preferand jocul solitar ori simpla observare a celorlalti).
      Uneori, copii foarte mici (2-3 ani), sunt considerati a fi timizi. Debutul socializarii in cadrul altor grupuri (grup de joaca, gradinita etc) presupune suport si incurajare sporita, jocuri in care sa se exerseze formulele de prezentare si care sa il determine pe copil sa exploreze lumea noua din jurul sau si sa fie interesat de noi cunostinte.
         Mai tarziu, dupa debutul gradinitei, pedagogul este dator sa observe diferenta dintre comportamentele specifice copilului timid si cele specifice copilului dornic sa exploreze sau sa lucreze cu precadere individual. Acesta din urma, poate avea o inteligenta predominanta care il recomanda pentru activitatile individuale, in care se regaseste si care il ajuta din punct de vedere al stimei de sine. Sunt copii care au nevoie sa reuseasca singuri ori doar in colaborare cu indrumatorul lor.
       Copiii nu stiu daca sunt sau nu timizi. Atunci cand observam manifestarile timiditatii ii putem intreba ce se intampla. Cei mai multi dintre ei descriu emotiile pe care le traiesc pornind de la ,,curaj" si lipsa acestuia. Multi aduc in discutie teama ori dorinta de a fi lasati in pace. Interesante sunt descrierile starilor fizice asociate emotiei negative: ,,simt o gaura in burtica", ,,pana vine mami, nu pot sa vorbesc pentru ca ma doare capul", ,,am aici la inima ceva care ma tine".
      Copiii timizi nu participa activ la jocurile libere din gradinita sau din scoala. Pentru a-i activiza este nevoie de jocuri sociale dirijate de educator, jocuri care le confera un rol si le dezvolta optim competente emotionale si sociale.
      Am folosit cu succes un astfel de joc la grupe diferite de varsta.
     Portretul colegului meu....
     Cauta informatii despre un anumit coleg. Afla cat mai multe lucruri despre colegul tau intreband-o atat pe invatatoarea voastra cat si pe alti colegi. La sfarsitul cercetarii, mergi chiar la colegul tau si cereti-i informatiile necesare. Realizeaza un desen infatisandu-l pe colegul tau. Gaseste asemanari intre felul in care arata , preocuparile si preferinte lui si ale tale. Prezinta ,, Portretul colegului...." in fata clasei.

Niciun comentariu:

Faceți căutări pe acest blog