vineri, 3 aprilie 2015

Autocalmarea - 8 tehnici simple prin care îți înveți copilul să se liniștească singur

Autocalmarea este posibilă dacă oferim copilului alternative de comportamente care îl liniștesc. 
Iata mai jos câteva sugestii:

1. Deseori copiii se liniștesc dacă ating obiecte mătăsoase, moi, cum ar fi un animal de pluș sau o păturică. Oferă-i sau amintește-i despre asta și spune-i că și pe tine te liniștește pătura de pluș cu care te acoperi când citești sau vrei să te odihnești.
2. Muzica îi calmează pe copii. Își pot pune muzică singuri, pot cânta sau poți avea tu această inițiativă. Am simțit diferența pe care o face muzica liniștitoare pe vremea când, învățătoare fiind, am ales să țin toate orele de desen sau de lucru manual doar cu fond muzical. 
3. Mișcarea fizică este foarte relaxantă atunci când copilul este stresat, încordat sau furios...Activitățile motorii intense îl ajută pe copil să se descarce. Chiar și în cabinet, după 10-15 minute de consiliere, fac împreună cu copiii jocuri de energizare de care au nevoie pentru a reveni apoi în activitate mai concentrați și mai activi. Amintiți-vă ca in leagăn sau în balansoar, făcând mușcări repetitive, copilul este liniștit. Pot sări, pot face gimnastică sau orice exercițiu care îi deconectează și îi energizează.
4. Desenul și coloratul sunt foarte liniștitoare...nu interveniți, decât dacă vi se cere. 
5. Pentru majoritatea copiilor este foarte liniștitor să modeleze. Am experiența copiilor care aleg să își modeleze furia sau confuzia...Este extraordinar cum apoi singuri vorbesc cu modelul obținut, personalizându-l. Reușesc astfel să domine si să echilibreze emoția disfuncțională. Este extraordinar!
6. Activitățile bazate pe exercițiile de respirație sunt foarte liniștitoare. Yoga încurajează exercițiile de respirație însoțite de mișcare. Este ceva natural. Puteți dirija învățarea unor jocuri simple. Tehnica broscuței care iese din carapace sau copăcelul în adierea vântului sunt foarte benefice.
7. Cufundarea mânuțelor într-un vas cu nisip umed. Este o practică orientală de ,,liniștire". Punctele de presiune de pe suprafața palmelor sunt masate ușor, iar asta îl relaxează. Aminiți-vă bucuria cu care copilul se joacă la plajă cu nisipul umed. 
8. Copilul se simte bine dacă evadează în lumea imaginară creată de el însuși. Este o încântare să il asculți vorbind pentru sine atunci când se joacă cu miniaturile lui sau cu alte jucării dragi. Încurajați asta în momentele tensionate.

luni, 26 ianuarie 2015

Copilul artist - cum să nu inhibi creativitatea unui copil care îți solicită atenția (5 idei bune )

Teoria disciplinării pozitive și metodele pe care aceasta le propune au la bază ideea potrivit căreia nicio manifestare problematică a copilului nu trebuie neglijată, ea fiind motivată de o nevoie pe care copilul nu o poate verbaliza (comunica) concret întotdeauna. 

Iată mai jos o situație des întâlnită - comportamente și manifestări emoționale specifice copiilor care solicită foarte mult atenția celor din jur - copilul artist.
 
Copilul artist simte mai mult decât ceilalți nevoia de a fi în centrul atenției, de a impresiona, de a fi validat și lăudat. La vârste foarte mici, copilul artist, nu are deprinderile necesare unei manifestări coerente a creativității sale, dar are alternative...alternative care il pot pune pe adult în dificultate. Vestea bună este că și adultul are alternative:

1. Este esențial să cunoaștem copilul. Să știm ce îi place, chiar dacă asta presupune picturi pe pereți...Copilăria mică, preșcolaritatea sunt vârste ale creativității, ale imaginarului, fantasticului. Este foarte simplu să inhibăm creativitatea copiilor printr-o ușoară dezaprobare, inhibând totodată și manifestarea inteligenței lui emoționale sau artistice.  Așadar...,,scrisul pe pereți" este explorare, manifestare , joc și bucurie. De ce am împiedica asta??

2. Îi putem reflecta atent intențiile: 
Cred că vrei să ne arăți cum dansezi sau cum imiți personajul tău preferat.
Hai să cântăm împreună!
Știu că ești foarte talentat la desen! Învață-mă să desenez ....

3. Validarea emoțională - simplă și eficientă poate fi însoțită de o alternativa comportamentală. Copilul știe că este înțeles, acceptat și iubit, iar asta îl va tempera atunci când manifestările sale devin greu de gestionat. Dacă adultul găsește și o activitate interesantă care permite copilului să afirme sănătos și expresiv ceea ce dorește, atunci frustrarea nu va mai exista.
Exemplu: Cred că te simți un pic nervos, iar asta te agită. Ce spui dacă dansăm dansul pinguinilor din Madagascar? Nu ai aflat despre dansul ăsta? Dar cum crezi că e?

4. Sinceritatea...Am întâlnit mulți părinți care consideră ca e mai bine să ascundă de copil anumite decizii, sentimente etc. (decizia de a lăsa copilul la bunici fără a-i comunica și fără a-și lua la revedere de la acesta sau o tristețe pe care copilul o vede, dar părintele o maschează, fără succes de cele mai multe ori). Cred că un copil surprins neplăcut cu asfel de lucruri își va pierde încrederea și se va manifesta ca atare. În ceea ce il privește pe copilul cu o inteligență artistică predominantă, acesta va sancționa mai puternic aceste comportamente ale părintelui, iar în plus, va avea difucultăți în a crede aprecierile părinților, aprecieri de care are foarte mare nevoie.

5. Implicarea părintelui în jocuri de rol, de comunicare, artistice, sociale sau de inteligență logico-matematică, naturalistă, spațială. Timpul de calitate petrecut cu cel mic înseamnă în primul rând joc. Jocul este centrul universului său, iar prin joc copilul învață despre orice. 


luni, 1 septembrie 2014

Jocul și armonia interioară - 5 activități joc care favorizeaza autocunoașterea și disciplinarea pozitivă

Jocul, principala activitate a copilăriei, conturează o lume unică asemeni celui care se află în centrul ei, copilul! Jocul este învățare, iar jocurile artistice aduc armonie și disciplinare pozitivă pentru că educă lin atitudini și comportamente. Mulți autori vorbesc despre legatura dintre joc și ,,normalizarea" personalității. Dar ,,norma" nu este tot ceea ce se urmărește prin joc. Un joc fără reguli clare, liber de orice constrângeri și direcții, facilitează autodesoperire și comunicarea expresivă. 

Jocuri - de la 2 ani, individual sau in grup mic:

1) Jocuri de artă și creație care folosesc materiale din natură sau materiale neconvenționale
Materialele sunt la dispoziția copilului care crează liber, fără direcții impuse de facilitator. Singura îndrumare vizează formarea deprinderii de a cere ajutor.

2) Jocuri de tipul ,,La alegere" - copilul va identifica simboluri sau obiecte care ilustreaza preferințele sale, aptitudinile, preocupările. Beneficiile sunt: autocunoaștere, conștientizare, încredere în sine, comunicare asertivă. Copilul se înțelege pe sine, dar și pe ceilalți cultivând natural valori precum respectul si toleranța.

3)Jocul simțurilor - ,,Ce se-aude, ce se vede, ce gust are, cum miroase?" , ,,Tactillo" - atenție, concetrare, discriminare. Copiii exprimă ceea ce simt în legătură cu mediul înconjurător, cu obiectele pe care le folosesc, înțeleg realitatea și se adaptează acesteia, desprind învățături și comunică ușor.

4) Jocul emoțiilor - recunoașterea starilor afective și a manifestarilor emoționale reprezintă primul pas spre dezvoltarea autocontrolului emoțional. Facilitatorul poate folosi povești scurte cu personaje ilustrate care exprimă diverse emoții. Copiii pot continua povestea, pot ilustra la randul lor sau pot crea noi personaje. Pentru a permite copiilor sa se exprime cat mai autentic, facilitatorul nu va interveni în descrierile copiilor, observând doar cu mare atenție atitudinile si comportamentele lor. 

5) ,,Modelarea gândurilor" - un joc simplu de constientizare și de rezolvare de probleme. Deseori, în timpul procesului de dezvoltare personala, copiii conștientizeaza atât ceea ce fac bine cât și ceea ce au de îmbunâtățit. Răbdarea, atenția, îndemânarea etc. - ca aspecte ce pot fi imbunătățite, pot avea un corespondent mai accesibil în cadrul activităților de modelaj. Copiii identifică o anumită dificultate, apoi o ,,cunosc" pentru că încearcă să îi dea o formă, modelând-o! Soluțiile apar natural pentru că cei mici au capacitatea să redenumească apoi dificultatea inițială, să o accepte și să o depășească, făcând apel la resursele personale. Este esențial să încurajăm copiii să spună cum se simt, ce emoții au.

Notă: Jocirile descrise mai sus pot fi folosite atât în grădiniță cât și în familie. Succes!


vineri, 22 august 2014

Posterul jucăuș

     Un exercițiu de autocunoaștere creativ și jucăuș. În funcție de vârstele copiilor, alegeți să desenați calitățile sau sa le scrieți impreună. Încurajati-i pe cei mici să comunice ceea ce gândesc despre colegii lor, de ce îi consideră prieteni. Fiecare copil va prezenta ,,posterul jucăuș" și va alege să descrie o emotie pe care a trăit-o vorbind despre el și aflând părerile celorlalți.
Zâmbiți, încurajați, lăudați...
Autocunoașterea aduce armonie interioară și ajută comunicarea.


  

Faceţi căutări pe acest blog

Se încarcă...