Marius are 12 ani. Face parte dintr-un colectiv scolar nou si se teme sa isi faca prieteni printre colegi. In timpul orelor este retras, prefera sa evite contactul vizual cu profesorii, fiindu-i frica sa comunice cu acestia. Se teme sa nu greseasca si sa nu fie ridiculizat. Este ingrozit de gandul ca ar putea spune ceva care sa para prostesc si de aceea nu iese din banca si nu vorbeste cu colegii nici in timpul recreatiei. Desi ar dori sa aiba prieteni, sa se joace, de fiecare data cand se afla in apropierea unui grup, se teme sa i se alature, inima ii bate cu putere, tremura si nu poate vorbi. Dirigintele clasei a observat dificultatile baiatului si l-a indrumat catre cabinetul de consiliere din scoala. Aici, Marius a primit ajutorul de care avea nevoie.
Situatia prezentata este reala si din pacate nu este unica. Foarte multi copii trec printr-o astfel de drama. Este drama de a suferi de fobie sociala si doar observatiile atente ale parintelui sau educatorului asupra comportamentelor copiilor pot sta la baza rezolvarii unei astfel de probleme.
Situatia prezentata este reala si din pacate nu este unica. Foarte multi copii trec printr-o astfel de drama. Este drama de a suferi de fobie sociala si doar observatiile atente ale parintelui sau educatorului asupra comportamentelor copiilor pot sta la baza rezolvarii unei astfel de probleme.
Cum stim ca un copil sufera de fobie sociala?
1. Manifesta dificultati de comunicare intr-un grup sau la scoala.
2. Are foarte putini prieteni pentru ca ii este greu sa se afle printre oameni.
3. Evita contactul cu ceilalti copii chiar si atunci cand este vorba despre activitati de joc si distractie.
4. Prefera in mod nejustificat sa se izoleze.
5. Este ingrozit la gandul ca in timpul orelor va trebui sa raspunda intrebarilor profesorului chiar daca este pregatit sa o faca si cunoaste raspunsurile.
6. Este nelinistit atunci cand se afla intr-o multime ( la petreceri de copii, la activitatile extrascolare etc).
7. Nu suporta ideea de a se prezenta cuiva si manifesta ostilitate fata de astfel de situatie.
Cand o simpla teama devine tulburare de anxietate sociala?
Din pacate, copii, adolescenti si adulti se confrunta cu aceasta teama nejustificata de a se manifesta in public. De la situatii simple ( a te prezenta unei persoane noi) pana la situatii mai complexe ( discursuri sau inteventii verbale in spatiul public) se pune o singura intrebare: cat de mare este aceasta teama? Teama despre care vorbim nu se masoara neaparat in forta sa deoarece emotiile sunt ,,ingrozitoare" pentru cei care le traiesc. Ceea ce trebuie inteles este faptul ca aceasta groaza nu se justifica in mod real. Ea ,,apartine" doar celui care o traieste si care o argumenteaza doar pentru sine.
Atunci cand fobia are legatura cu o situatie pe care copilul nu o poate evita, se impune interventia unui specialist.
Cine poate ajuta? Medicul, psihologul, psihoterapeutul sau consilierul din scoala sunt specialistii care au ,,in tolba lor sagetile" pentru a te apara de ,, atacurile" fobiei sociale.
De cat timp este nevoie? Terapiile de scurta durata presupun o interventie de tipul ,,aici si acum" , centrata pe formarea unor deprinderi cognitive noi si dobandirea unor comportamente adaptate. Sedintele de relaxare, art terapia, un grup de suport, exersarea unor abilitati specifice imediat ce au fost dobandite - aduc linistea, seninul si curajul in viata aceluia care odata a suferit de anxietate sociala.
Parintele nu trebuie sa ezite atunci cand observa manifestari specifice anxietatii de orice fel. A spune despre copil: ,, este timid...se retrage, nici prieteni nu prea are.E doar mai rusinos" , fara a fi ingrijorat si fara a cere ajutor, nu inseamna ca problemele vor disparea de la sine cu timpul. Starea anxioasa va persista, se va accentua afectand psihosomatic dezvoltarea copilului si evolutia personalitatii sale, blocandu-l intr-o ,,lume goala".
