Cum gândesc și cum simt copiii? Să înțelegem mesajele transmise de comportamentele copiilor.

Vârsta preșcolară și mugurii personalității copilului

Preșcolaritatea este caracterizată de schimbări majore în viața copilului. Grădinița este un mediu nou de joc și de învățare, mediu care aduce reguli la fel de noi, o altă rutină zilnică, persoane de referință noi pentru copil, dar și relații sociale, de colegialitate și de prietenie. În această etapa de dezvoltare (3-6 ani), copilul va pune din ce în ce mai multe întrebari, va fece descoperiri și va asimila tot mai multe informații. Aceste procese vor atrage de la sine dezvoltarea unor caracteristici precum:

A) Imaginația

B) Curiozitatea

C) Temerile

IMAGINAȚIA

Cum ne poziționăm, ca părinți și educatori, în raport de nevoile copilului preșcolar, de manifestările creativității sale?

- Observarea jocului liber este esențiala și ne ajută sa înțelegem mesajele care stau în spatele manifestărilor copilului;

- Încurajând și lăudând orice inițiativă, orice descoperire pentru ca ele sunt un indicator pentru o personalitate creativă, curajoasă și dornică de afirmare;

- Având o atitudine pozitivă, care exclude critica si susține libertatea de exprimare a copilului în timpul activităților și jocurilor libere;

- Ajutându-l să se autoevalueze și să își aprecieze orice efort, orice reușită, indiferent de proporțiile acestora;

- Favorizându-i cunoașterea prin expunerea la un mediu de joc și de învățare prin descoperire, tratându-i diferențiat nevoile, atunci când acest lucru se impune.

CURIOZITATEA

Este vârsta întrebărilor, dar oare nu este și vârsta răspunsurilor? A acelor răspunsuri care conturează și încurajează o imagine bună de sine, care deschid orizonturi noi pe care copilul, alături de adult, vrea să le exploreze?

Manifestările curiozității copilului prin întrebări și solicitări, ne anunță disponibilitatea acestuia de a învăța. Orice experiență de învățare e bine să fie privită prin prisma copilului care se află în centrul ei. Astfel, ceea ce oferă adultul, pe lângă informații este structură, iar această structură poate fi adusă în viața copilului sub formă de joc. Conceptul de joc și învățare este foarte potrivit vârstei și răspunde acestei nevoi de căutare, dar aduce și elementul nou de aplicare a informației dobândite. Adultul este dator să încurajeze dorința copilului de a învăța, atât prin răspunsuri la întrebările acestuia, cât și prin crearea unei alianțe cu acesta, o alianța a ,,ideilor", ,,a bucuriei explorării", a jocului distractiv.

Deschiderea către o lume nouă, cu experiențe noi de învățare, o face copilul prin întrebările pe care le adresează, dar continuarea menținerii interesului său pentru învățare depinde de atitudinea și de disponibilitatea părintelui de a-i răspunde acestuia și de a-l încuraja să afle lucruri noi despre sine și despre ceea ce este în jurul său.

TEMERILE

Cum ne adaptăm comportamentul la nevoile socio-afective ale copilului prescolar?

Temerile sunt firești, fac parte din viața copilului și au legătură cu experiențele sale. Odată cu dezvoltarea imaginației, apar și temeri care pot fi trecătoare sau pot stagna si afecta viața emoționala a copilului. Pentru că linia dintre imaginar si realitate, nu este clară, planurile se confundă, ceea ce întreține uneori o stare de frică. Apare teama de anumite personaje, animale sau creaturi pe care nu le înțeleg complet. Se manifestă anxietăți de separare de parinte sau de alte persoane dragi, iar copilul solicită prezența acestora pentru că vrea să decidă cu privire la propriul său confort psihologic.,, vreau cu mami pentru ca e bine"...Intelegerea propriilor emoții și autoreglarea lor nu vine de la sine. Copilul are nevoie să i se arate respect și înțelegere pentru propriile sale trăiri. 

Câteva repere:

- Reflectarea corectă și sănatoasă a emoțiilor și o atitudine de înțelegere din partea adultului, detensioneaza copilul;

- Eliminarea pedepselor;

- Încurajarea comunicării;

- Metafore terapeutice.

Jocul și învățarea la vârsta preșcolară - trainig pentru cadrele didactice din învățămantul preșcolar

,,Jocul este o activitate specifica copilariei si hotaratoare pentru dezvoltarea copilului" - Ursula Schiopu

,,Jocul este un mod de dobandire a cunostintelor prin actiune. Prin joc se dezvolta procesele psihice" - P. Neveanu

Jocul este pregatire pentru viata, este invatare activa, relaxare, socializare, energizare. In copilarie totul este joc, iar activitatile din gradinita presupun multa imaginatie si creativitate din partea educatoarei, astfel incat invatarea sa fie cat mai antrenanta si mai jucausa. 

Trainigul ,,JOCUL SI INVATAREA EXPERENTIALA"  pentru cadrele didactice din gradinitele care aplica conceptul ,,Play and Learn" este structurat astfel incat sa raspunda nevoilor de formare profesionala ale specialistilor din gradinita: educatoare, animatori socio-educativi, psihologi.

Structura trainig:

1) cunoasterea varstei si a specificului de dezvoltare bio-psiho-siciala a copiilor in perioada prescolaritatii;

2) dezvoltarea socio-afectiva, cognitiva si verbala prin joc;

3) jocul didactic si integrarea sa in cadrul activitatilor de invatare;

4) metode-joc care faciliteaza invatarea in prescolaritate;

5) proiectarea didactica in contextul mentinerii jocului ca activitate principala in cadrul tuturor ariilor curriculare.

Profesor psiholog

Formator

Andreea Ciocalteu

andreeaciocalteu@yahoo.com

Secvente din cadrul trainingului desfasurat, sambata, 15 martie, in cadrul Gradinitei ,,Busy Bees Academy"

Adaptarea la mediul gradinitei

      Experienta mi-a aratat ca in ceea ce priveste adaptarea la mediul gradinitei, atat copiii cat si parintii pot avea dificultati. De ce spun ca si parintii au dificultati? Am intalnit mereu parinti care, referindu-se la prima zi de gradinita a copilului, spun: ,,Mai multe emotii am avut noi!".

      Sunt destul de multe cazurile in care parintii sunt pusi in dificultate de comportamentele copiilor si incearca sa gestioneze situatii de neadaptare ale acestora la noul mediu.

      Ce inseamna un parinte ,,pregatit pentru gradinita''?

Un parinte pregatit este un parinte informat, care stie la ce sa se astepte. Oricat de mult iti cunosti copilul, un astfel de eveniment si reactiile emotionale care il insotesc pot fi surprinzatoare. Chiar si atunci cand copilul este entuziasmat si dornic sa se joace, sa invete, vom fi atenti la tot ce ne comunica, la cum se comporta, la jocul sau care implica emotiile autentice care insotesc procesul de adaptare.

     Cand incepe pregatirea parintilor pentru gradinita ?

Odata cu prima intrebare adresata unui parinte care a trecut deja prin acest eveniment sau odata cu prima cautare pe internet pentru a afla ce reactii pot avea copiii la debutul gradinitei. Aceste cautari indica o nevoie, dar aceasta nevoie nu trebuie sa fie dublata de o ingrijorare reala, deoarce copilul o va simti si se va comporta ca atare. In acest sens, oricate informatii veti afla, este bine sa nu uitati ca fiecare copil este unic, are o experienta unica si va reactiona conform unicitatii lui. Desigur, in gradinita, copiii isi copiaza foarte usor comportamentele si se poate intampla sa fiti surprinsi de faptul ca toti plang in acelasi timp si in acelasi ritm. Nici acesta nu este un motiv de ingrijorare. Este suficient ca doi-trei sa taca si sa inceapa un joc pentru ca si restul sa aiba atentia captata.

     Ce presupune pregatirea parintilor pentru debutul gradinitei?

1) Cunoasterea mediului gradinitei si a regulilor sale. Daca acasa exista un set de reguli cu care copilul este familiarizat, atunci respectarea unor reguli noi nu presupune dificultati reale.

2) Scoaterea din tolba a unor povesti psihoeducative despre gradinita si activitatile copiilor. Aceste povesti aduc o lumina placuta in sufletele parintilor si ale copiilor si ii ajuta sa inteleaga de ce este nevoie de aceasta schimbare, ce presupune ea si ce castiga copilul odata cu intrarea in gradinita.

3) Punerea in act a unor scenete: ,,La gradinita", ,,Educatoarea", ,,Ora de povesti".

4) Gestionarea corecta a emotiilor si un comportament care sa nu induca copilului o stare de teama la despartirea de parinte. Primul pas este formarea convingerii reale ca anumite emotii ale copiilor precum tristete, furie, nervozitate, frica se vor ameliora intr-un timp scurt, ele fiind inlocuite de emotii pozitive.

5) Curaj pentru a depasi impreuna dificultatile care apar. Sunt copii care uneori refuza mancarea sau somnul, nu se lasa cooptati cu usurinta in timpul activitatilor, se plictisesc sau refuza sarcinile. Acestea sunt forme de protest. Este bine sa discutati concret cu educatoarele si consilierul si sa urmati sfaturile acestora. Este momentul in care autoritatea parintelui intervine prin mesaje ferme si o atitudine corespunzatoare.

6)  O vizita la gradinita. Uneori, parintii insotiti de copii, fac vizite la gradinita inainte de debutul propriu zis al acesteia. Vizita are dublu rol. In primul rand copilul se familiarizeaza cu mediul, observa obiectele din jur, este atent la educatoare, intelege ca exista un program si ca se respecta reguli noi pentru el. In al doilea rand parintele poate surprinde reactiile emotionale ale copilului si manifestarile acestuia: daca este timid sau dornic sa cunoasca, sa exploreze, felul in care comunica, ce il atrage, ce nu ii place. Pentru fiecare dintre aceste manifestari parintele va avea argumente, incurajari, explicatii care sa il motiveze pe copil.

      Care pot fi emotiile si manifestarile copilului la debutul gradinitei?

Uimire, teama, bucuria momentului, euforie, agitatie, impulsivitate, autoizolare, agresivitate, ingrijorare, timiditate excesiva, buna-dispozitie, dorinta de a se imprieteni.

      Cat dureaza,, anxietatea de separare'' specifica debutului gradinitei?

Intre 3-4 zile si 3-4 saptamani. Uneori, copii care par a nu avea dificultati in prima saptamana, isi schimba comportamentul refuzand plangand sa se desparta de parinte si motivand fie ca ,,doamna este rea", fie ca nu vor sa doarma la pranz... Educatoarele stiu ca aceste manifestari se vor opri dupa plecarea parintelui si este bine ca si parintele sa inteleaga acest lucru.

Exista insa situatii cu adevarat problematice cand copii care par a fi foarte bine adaptati traiesc de fapt emotii contradictorii care predispun la afectiuni psihosomatice. Este cazul copiilor pentru care gradinita debuteaza dupa patru ani. Parintele transmite subliminal mesajul ca asteptarile sale sunt ca adaptarea sa se faca rapid datorita varstei, iar acest lucru reprezinta un stres pentru care copilul nu este pregatit.

      Ce asteptari sa avem in privinta deprinderilor care se formeaza la grupa mica?

Foarte multi parinti sunt interesati de abilitatile intelectuale formate in carul activitatilor de matematica, dezvoltarea limbajului etc. Alti parinti pun accent pe formarea deprinderilor practice de viata sanatoasa. 

Eu vorbesc parintilor si despre importanta construirii unui set de deprinderi precum: autocunoastere, relationare si comunicare cu ceilalti, afirmare de sine, rezolvare de probleme, adaptarea la joc, comportament adecvat in cadrul grupului. 

Adaptarea la mediul gradinitei este un proces care implica activ atat copiii cat si parintii si cadrele didactice. Metodele sunt diferite in functie de de caracteristicile fiecarui copil, de experientele sale, de ceea ce il motiveaza, il incurajeaza si ii poate creea o stare de bine. Acum se leaga prieteniile copilariei, incep jocurile distractive sau de invatare in cadrul grupului, debuteaza munca in echipa si competitia. Succes! 

Jocuri sociale pentru copii

      Jocurile sociale pentru copii reprezinta o modalitate usoara si relaxanta de armonizare a relatiilor dintr-un grup, favorizand intercunoasterea, comunicarea si cooperarea. Cu ajutorul acestor jocuri se creeaza un cadru informal de relationare prin care facilitatorul incurajeaza spontaneietatea si libertatea de exprimare a participantilor. 

    Valori psihoeducative transmise prin jocurile sociale pentru copii:

- dezvolta un comportament prosocial, progrup prin acordarea importantei care se cuvine identitatii partenerilor de joc;

- dezvolta capacitatea de anticipare a reactiilor partenerilor prin recunoasterea corecta a emotiilor;

- pun bazele comunicarii asertive, negocierii si cooperarii, comportamente determinante pentru o buna adaptare la grup;

- capaciteaza participantii in vederea autoaprecierii realiste si a comunicarii despre potentialul personal;

- favorizeaza adecvarea comportamentelor acelor copii cu note opozitioniste sau de autoizolare ;

- pun bazele comportamentelor de asumare si angajare conform rolurilor fiecaruia;

- favorizeaza adecvarea comportamentelor in cadrul  activitatilor sociale: la restaurant, in magazin, la teatru, in vizita etc.

     Ce jocuri puteti adopta la nivel prescolar si scolar mic:

Jocul numelui:

Este nevoie de o minge pe care fiecare participant o prinde si o trimite mai departe, altui coleg pronuntandu-i numele.

Jocul poate fi transformat in functie de varsta copiilor. Pentru copii de clasele 3-4, de exemplu, facilitatorul poate solicita ca intr-o etapa anterioara copiii sa se prezinte astfel: ,,sunt Ionut cel istet" , adaugand numelui o calitate care a carei denumire sa inceapa cu initiala. Apoi, copiii isi transmit mingea dupa modelul: ,, prinde mingea Ionut cel istet"

Jocul sunetelor:

Copiii sunt impartiti in echipe de maxim 5 membri. Se alege o melodie simpla, cantata de facilitator sau la un instrument muzical. Fiecare echipa coopereaza la alegerea unui animal, a unui sunet specific si a unui cor de sunete care vor reproduce melodia initiala. 

Ex: echipa ratustelor canta in cor cantecelul ,,Melc, melc..."

Echipa pisicilor ( miau, miau) canta in cor cantecelul ,,Melc, melc..."

Jocul constructorilor

Copiii primesc materiale simple: sticle de plastic, betisoare, diverse hartii, cartoane,cutii,  lipici, creioane colorate etc. Facilitatorul formeaza echipe, fiecare echipa avand sarcina de a construi cu ajutorul materialelor o cladire. Fiecare echipa va realiza un proiect pentru cladirea construita si la sfarsit un reprezentant va vorbi despre functiile acesteia constructiei.

     Desi nu exista studii care sa vorbeasca concret despre beneficiile psihoeducative ale jocurilor sociale pentru copii, observatiile educatorilor care le folosesc descriu felul in care acestea incurajeaza manifestarea aptitudinilor copiilor, cooperarea, explorarea resurselor si descoperirea, rezolvarea problemelor la nivelul grupului cu ajutorul negocierii, comunicarea si relationarea pozitiva.

Precizarile ISMB privind evaluarea si inscrierea copiilor in clasa pregatitoare si inclasa I in anul scolar 2012-2013

Precizări privind evaluarea psihosomatică în vederea înscrierii copiilor în clasa pregătitoare și în clasa I pentru anul școlaar 2012-2013

1. Centrele de evaluare psihosomatica în vederea înscrierii copiilor în clasa pregatitoare si în clasa I pentru anul scolar 2012-2013 sunt:

sector 1 - SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 5 "CORNELIU POPESCU" (CALEA VICTORIEI NR. 114, tel 021/316.99.18)

sector 2 - SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 24 (STR. TUNARI NR. 52, tel 021/210.71.85)

sector 3 - SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 195 (STR. LUNCA BRADULUI NR. 2, tel 021/340.45.55)

sector 4 - SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 190 "MARCELA PENES" (STR SERG. NITU VASILE NR 16, tel 021/332.46.89)

sector 5 - SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 128 (STR ION CREANGA NR 6, tel 021/410.22.19)

sector 6 - SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 117 (STR. FABRICII NR. 22, tel 021/430.20.40)

2. Evaluarea prescolarilor se va realiza în perioada 20-29 februarie 2012 (cf. Calendarului înscrierii în clasa pregatitoare si în clasa I pentru anul scolar 2012-2013, Anexa II la ordinul MECTS nr. 3064/2012) în centrele mentionate la punctul 1, în intervalul orar: 8.30 – 18.00.

3. Parintii pot face programare pentru realizarea evaluarii psihosomatice a copiilor la numarul de telefon: 031.405.31.15/0770.846.923, în zilele de 15, 16 si 17 februarie, în intervalul orar 9,00-17,00.

4. Copiii, însotiti de parinti/tutori legali, se pot prezenta în vederea realizarii evaluarii psihosomatice la oricare dintre cele 6 centre mentionate la punctul 1.

5. Cererile prin care parintii/tutorii legali solicita evaluarea psihosomatica a copilului vor fi furnizate de catre centrele de evaluare si vor fi completate în ziua evaluarii copilului.

6. În vederea realizarii evaluarii psihosomatice a copiilor, parintii/tutorii legali vor obtine în prealabil o adeverinta de la medicul de familie/pediatru prin care se atesta ca prescolarul este “clinic sanatos”/ “apt pentru scoala”.

7. Adeverinta medicala va fi prezentata comisiei de evaluare.

8. Evaluarea psihosomatica a copilului se va realiza în prezenta parintelui/tutorelui legal care îl insoteste.

9. Rezultatul evaluarii psihosomatice va fi comunicat în scris a doua zi de la data evaluarii parintelui care a solicitat evaluarea (conform art. 7 (5)). Rezultatul va fi ridicat de la centrul care a realizat evaluarea, în intervalul orar 16-20.

10. Rezultatul evaluarii dezvoltarii psihosomatice nu poate fi contestat (conform art. 7 (5))

Conform Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti