Jocurile sociale si timiditatea la copii

        Timiditatea ascunde de cele mai multe ori o traire foarte intensa a unor emotii combinate ( teama de a fi respins, teama de a nu fi inteles, toleranta scazuta la esec, frica de a gresi).

        Atunci cand increderea in sine este la un nivel scazut, cand lipseste curajul de a te afirma, cand imaginea de sine sufera, copilul are manifestari specifice timiditatii ( cauta pemanent suportul afectiv si incurajarile parintelui, prefera sa se autoizoleze, foloseste autocritica in exces - dupa 5-6 ani -, se retrage din activitate sub diferite pretexte preferand jocul solitar ori simpla observare a celorlalti).

      Uneori, copii foarte mici (2-3 ani), sunt considerati a fi timizi. Debutul socializarii in cadrul altor grupuri (grup de joaca, gradinita etc) presupune suport si incurajare sporita, jocuri in care sa se exerseze formulele de prezentare si care sa il determine pe copil sa exploreze lumea noua din jurul sau si sa fie interesat de noi cunostinte.

         Mai tarziu, dupa debutul gradinitei, pedagogul este dator sa observe diferenta dintre comportamentele specifice copilului timid si cele specifice copilului dornic sa exploreze sau sa lucreze cu precadere individual. Acesta din urma, poate avea o inteligenta predominanta care il recomanda pentru activitatile individuale, in care se regaseste si care il ajuta din punct de vedere al stimei de sine. Sunt copii care au nevoie sa reuseasca singuri ori doar in colaborare cu indrumatorul lor.

       Copiii nu stiu daca sunt sau nu timizi. Atunci cand observam manifestarile timiditatii ii putem intreba ce se intampla. Cei mai multi dintre ei descriu emotiile pe care le traiesc pornind de la ,,curaj" si lipsa acestuia. Multi aduc in discutie teama ori dorinta de a fi lasati in pace. Interesante sunt descrierile starilor fizice asociate emotiei negative: ,,simt o gaura in burtica", ,,pana vine mami, nu pot sa vorbesc pentru ca ma doare capul", ,,am aici la inima ceva care ma tine".

      Copiii timizi nu participa activ la jocurile libere din gradinita sau din scoala. Pentru a-i activiza este nevoie de jocuri sociale dirijate de educator, jocuri care le confera un rol si le dezvolta optim competente emotionale si sociale.

      Am folosit cu succes un astfel de joc la grupe diferite de varsta.

     Portretul colegului meu....

     Cauta informatii despre un anumit coleg. Afla cat mai multe lucruri despre colegul tau intreband-o atat pe invatatoarea voastra cat si pe alti colegi. La sfarsitul cercetarii, mergi chiar la colegul tau si cereti-i informatiile necesare. Realizeaza un desen infatisandu-l pe colegul tau. Gaseste asemanari intre felul in care arata , preocuparile si preferinte lui si ale tale. Prezinta ,, Portretul colegului...." in fata clasei.

Jocuri sociale pentru copii

      Jocurile sociale pentru copii reprezinta o modalitate usoara si relaxanta de armonizare a relatiilor dintr-un grup, favorizand intercunoasterea, comunicarea si cooperarea. Cu ajutorul acestor jocuri se creeaza un cadru informal de relationare prin care facilitatorul incurajeaza spontaneietatea si libertatea de exprimare a participantilor. 

    Valori psihoeducative transmise prin jocurile sociale pentru copii:

- dezvolta un comportament prosocial, progrup prin acordarea importantei care se cuvine identitatii partenerilor de joc;

- dezvolta capacitatea de anticipare a reactiilor partenerilor prin recunoasterea corecta a emotiilor;

- pun bazele comunicarii asertive, negocierii si cooperarii, comportamente determinante pentru o buna adaptare la grup;

- capaciteaza participantii in vederea autoaprecierii realiste si a comunicarii despre potentialul personal;

- favorizeaza adecvarea comportamentelor acelor copii cu note opozitioniste sau de autoizolare ;

- pun bazele comportamentelor de asumare si angajare conform rolurilor fiecaruia;

- favorizeaza adecvarea comportamentelor in cadrul  activitatilor sociale: la restaurant, in magazin, la teatru, in vizita etc.

     Ce jocuri puteti adopta la nivel prescolar si scolar mic:

Jocul numelui:

Este nevoie de o minge pe care fiecare participant o prinde si o trimite mai departe, altui coleg pronuntandu-i numele.

Jocul poate fi transformat in functie de varsta copiilor. Pentru copii de clasele 3-4, de exemplu, facilitatorul poate solicita ca intr-o etapa anterioara copiii sa se prezinte astfel: ,,sunt Ionut cel istet" , adaugand numelui o calitate care a carei denumire sa inceapa cu initiala. Apoi, copiii isi transmit mingea dupa modelul: ,, prinde mingea Ionut cel istet"

Jocul sunetelor:

Copiii sunt impartiti in echipe de maxim 5 membri. Se alege o melodie simpla, cantata de facilitator sau la un instrument muzical. Fiecare echipa coopereaza la alegerea unui animal, a unui sunet specific si a unui cor de sunete care vor reproduce melodia initiala. 

Ex: echipa ratustelor canta in cor cantecelul ,,Melc, melc..."

Echipa pisicilor ( miau, miau) canta in cor cantecelul ,,Melc, melc..."

Jocul constructorilor

Copiii primesc materiale simple: sticle de plastic, betisoare, diverse hartii, cartoane,cutii,  lipici, creioane colorate etc. Facilitatorul formeaza echipe, fiecare echipa avand sarcina de a construi cu ajutorul materialelor o cladire. Fiecare echipa va realiza un proiect pentru cladirea construita si la sfarsit un reprezentant va vorbi despre functiile acesteia constructiei.

     Desi nu exista studii care sa vorbeasca concret despre beneficiile psihoeducative ale jocurilor sociale pentru copii, observatiile educatorilor care le folosesc descriu felul in care acestea incurajeaza manifestarea aptitudinilor copiilor, cooperarea, explorarea resurselor si descoperirea, rezolvarea problemelor la nivelul grupului cu ajutorul negocierii, comunicarea si relationarea pozitiva.