Mos Craciun si tainele unor sarbatori fericite pentru copii

     Fiecare sarbatoare este un moment unic, iar in familie, bucuria celor mici poate fi sporita daca petrecem timplul impreuna, inconjurandu-i cu dragoste si caldura. Este acum momentul sa dam un exemplu  copiilor nostri: un exemplu de respect pentru valori si traditii, un exemplu de intelegere, de iubire si de daruire.
Iata ce ai putea face:

Confectioneaza alaturi de copilul tau decoratiuni pentru bradul de Craciun.

Realizati felicitari, desene, colaje care sa reflecte spiritul Craciunului, spirit care este in pericol sa se piarda in valtoarea cumparaturilor din aceasta perioada.

Invatati-l pe cel mic sa se bucure de lucrurile simple, incarcate de dragoste, de traditie si autenticitate.

Readuceti in casa voastra un miros, un gust, un cantec specific Sabatorii Nasterii Domnului.

Povesteste-i copilului tau cum colindai in preajma Craciunului si a noului an, cum te simteai si, foarte important, ce cadouri primeai.

Citeste-i povestea Nasterii Domnului!

Alege pentru apropiatii tai cadouri mai putin scumpe si mai incarcate de semnificatie, de emotie si de dragoste.

Zambeste cu drag si bucura-te de ceea ce-ti aduce Ajunul.
Fii bun si darnic si fa-l partas si pe copilul tau.

Asteapta-l si tu pe Mos Craciun! Canta si bucura-te de dragul acestuia! Nu uita sa-i povestesti celui mic, cine este Mosul si care este povestea lui. Va ofer cateva sfaturi in aceasta directie AICI!
Du-te la Serbarea de la scoala sau de la gradinita. Este un prilej exceptional de a-l lauda si incuraja pe copil.

DIALOGUL PARINTILOR IMPLICATI

      Care sunt principalele probleme cu care va confruntati in educatia copilului?

Acesta se doreste a fi un dialog, deschis tuturor celor care pe parcursul cresterii si educarii propriului copil au intalnit diferite probleme si au avut dificultati in rezolvarea acestora.
Descrieti in detaliu problema intr-un e-mail trimis la adresa psihoautentik2012@yahoo.com, iar dialogul nostru va porni de aici.
Pentru a initia acest grup voi da cateva exemple din practica si va voi adresa cateva intrebari.
Cunoasteti cu siguranta eticheta ,,copil problema".
Ce reprezinta pentru voi si ce parere aveti despre o astfel de eticheta care se regaseste in practica educationala din scolile noastre?
Comportamentul opozant/de opunere...
 La ce varsta au aparut semne de opozitionism la copilul vostru; va amintiti ce a determinat un astfel de comportament?
Grupuri de dialog si de suport pentru parintii copiilor cu ADHD.
In cazul in care aveti un copil diagnosticat cu o forma de ADHD sau un copil cu un comportament dificil - fie hiperactivitate, fie deficit de atentie sau impulsivitate ori combinat - va intereseaza o modalitate alternativa si aplicata de psihoeducatie si suport in varianta de grup?

DIALOGUL PARINTILOR IMPLICATI a inceput cu o propunere interesanta: subiectul ,,opinia copilului tau".
Iata ce ne scrie Ioana R. din Sacele:

,,Fiul meu are 11 ani. De timpuriu l-am invatat ca opinia lui conteaza.I-am oferit dreptul sa aleaga lucrurile cu care se imbraca, jucariile sau cartile pe care si le doreste. Cred si acum ca este important, de exemplu, sa opteze singur pentru anumite lucruri si sa invete din succesul sau esecul faptelor sale. Cu toate astea, uneori cred ca am gresit. De exemplu: programul lui zilnic, nu este foarte bine organizat. Nu si-l organizeaza corect. pentru ca este mai tot timpul obosit. Nu doar cand e vorba de teme si chiar si atunci cand mergem in parc, imi spune ca este obosit si ca prefera sa se joace pe calculator. Nu vreau neaparat un sfat ci mai degraba niste observatii. Am gresit undeva? "

PSIHOAUTENTIK:

    Opinia copilului conteaza si este important sa fie exprimata si inteleasa. Conteaza insa si alternativele expuuse de parinte, explicatiile acestuia in legatura cu alegerile, comportamentele copilului. Daca cel mic alege sa nu se odihneasca la pranz, dupa programul de scoala, atunci va obosi mai usor in timpul temelor, iar daca substituie jocului in aer liber, jocul la calculator poate cu usurinta sa fie mai captivat de acesta din urma si sa renunte cu usurinta la beneficiile primului. Activitatile se pot combina.Programul se poate negocia. Copilul poate alege. Este bine ca alegerile sa fie dezbatute cu adultul. Copilul intelege astfel ca are dreptul la o opinie. Este un prim pas in invatarea unui comportament sanatos in familie; si anume, respectarea drepturilor fiecaruia.
Continuam dialogul nostru cu un citat din mailul Valentinei, mama Elizei, o fetita de 4 ani.
,, Eliza se opune frecvent regulilor din familie. Este dificil sa cresti un copil singura. Am stabilit 10 reguli pe care, din pacate, nu le prea respect nci eu. Imi dau seama de asta. La gradinita, Eliza nu are asa mari probleme. Acolo regulile sunt mai simplu de respectat pentru ca ea vrea sa fie exemplu in fata doamnei educatoare; acasa nu!Mi-e greu uneori pentru ca eu Elizei nu ii refuz nimic si imi doresc sa o fac sa asculte, desi poate nu este normal ca un copil sa aiba chiar tot ce vrea si ce nu vrea, nu mi-ar placea ca si copilul meu sa sufere asa cum sufeream noi cand eram copii.Cum as putea sa o fac sa nu se mai opuna chair la tot ce spun???"
Avem 2 articole pentru Valentina aici si aici.
Cu siguranta, pana la intalnirea noastra in cadrul viitor grup psihoeducational organizat de PSIHOAUTENTIK, vei gasi atat pe site-ul nostru cat si la alte adrese lucruri folositoare.
Am publicat cele transmise de Valentinei pentru ca  asa putem continua dialogul nostru.
Astept in continuare mailuri la adresa psihoautentik2012@yahoo.com.

Despre educatie...

  Nota: Acest articol este un pamflet. Orice asemanare cu situatii reale din viata romaneasca, este pur intamplatoare.  

Pentru educatie exista foarte multe definitii. Iata doar doua dintre acestea:

EDUCÁȚIE, educații, s. f. Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării si dezvoltării însusirilor intelectuale, morale sau fizice ale copiilor si ale tineretului sau, p. ext., ale oamenilor, ale societății etc.; rezultatul acestei activități pedagogice; bună crestere, comportare civilizată în societate.

EDUCÁȚIE s. 1. instrucție, învățământ, învățătură, (înv.) pedeapsă. (Procesul de ~.) 2. educație mixtă v. coeducație. 3. v. educare. 4. educație fizică v. gimnastică.

      Fiecare teorie despre educatie vorbeste despre masuri aplicate, despre instructie, despre actiuni si activitati pedagogice sau despre un ideal educational, lasand undeva in plan secundar puterea modelului in educatie, incepand de la cea mai frageda varsta si continuand pe intreg parcursul vietii.

Iata un model de succes in scoala romaneasca:

       Inca de la debutul clasei I invatam ca profesorul trebuie respectat. De ce?? Este simplu: el are acces in scoala pe la intrarea profesorilor. Oare de ce nu se intampla acest lucru si in scoli din alte tari ??La fel de simplu...poate a fost cineva care s-a gandit ca nu este un exemlu bun dat de timpuriu elevilor... si anume, acela al superioritatii statutului.

      Respectul se castiga aratand respect.

      Dar, este prea complicat si in plus, nu putem inchide usa profesorilor, care este intotdeauna in fata scolii pentru ca i-am trimite prin spate, pe acolo pe unde intra elevii si acest lucru nu se face... 

Revenind la superioritatea statutului, mi-am reamintit povestea unui fost elev care in scoala generala, undeva la tara, era mustruluit permanent de dascalii lui pentru ca nu invata decat ce ii placea. Dirigintele, profesor de fizica, i-a spus la un moment dat ca va ajunge la coada vacii...si a ajuns. Are cateva sute de capete...asa vorbesc fermierii.Se descurca...Castiga bine. Probabil, salariul unui profesor pe o luna,  il castiga actualul fermier in cateva zile.

      Scoala, ca si familia ar trebui sa fie o sursa de modele si asta pentru ca educatia este despre modele: modelul lui multumes, al lui te rog frumos, modelul unei tinute corecte, elegante, a unei atitudini pozitive, modelul unui ton discret si exemplul unui comportament decent.

      Educatia nu poate insemna masuri inainte de orice.

     Copilul este o panza alba iar parintele si profesorul sunt pictorii carora li se permite sa atinga panza asta cu pensula experientei lor de viata. Trebuie insa talent. Talentul de a fi parinte, talentul de a fi profesor si inspiratie pentru a crea o lucrare pe care tu insuti sa o admiri de care sa fii mandru si de care sa te bucuri permanent.

                                                                                                  Va continua...

Program educativ - ,,Viata, un drum mai sigur!”

Program educativ de prevenire a comportamentelor de risc

,,Viata, un drum mai sigur!”

componenta

 ,,Spune:NU, drogurilor si consumului de plante etnobotanice!"
Programul a fost initiat incepand cu luna octombrie 2010 prin activitatea:
,,Informare si sensibilizarea elevilor scolii cu privire la principalele comportamente de risc – efecte distructive”
Participanti:
- elevii de gimnaziu din Scoala nr. 108 ,,Alexandru Obregia”
- cadre didactice;
- conducerea unitatii de invatamant;
- mdicul scolii.
Locul desfasurarii activitatii
- Cabinetul de consiliere educationala

Calendraul activitatilor programului
desfasurate in cabinetul de asistenta psihopedagogica si in cadrul orelor de dirigentie la clasa:

 20-21 OCTOMBRIE - lansarea programului la nivelul scolii – componenta ,,Spune: NU, drogurilor!”, intalnire de lucru; participa directorul scolii, personal medical din scoala, cadre didactice, elevi, parinti;aplicarea chestionarului preinformare privind problematica consumului de alcool, tutun si substante interzise;

 27 octombrie – 15 februarie – derularea activitatilor proiectului de catre fiecare profesor diriginte in colaborare cu profesorul consilier din cabinetul scolii; aplicarea chestionarului postinformare privind problematica consumului de alcool, tutun si substante interzise;

 9 – 15 decembrie – intocmirea de catre profesorul consilier a unui studiu in baza chestionarelor aplicate si prezentarea studiului in cadrul consiliului profesoral;

 22 februarie – Masa rotunda in scopul evaluarii componentei ,,Spune: NU drogurilor!”

Rezultatele cercetarii

si concluziile Mesei rotunde

Chestionarul a fost aplicat unui numar de 60 de elevi din clasele V-VIII dupa informarea cu privire la riscurile consumului de alcool, tutun si droguri si dupa desfasurarea activitatilor programului.

S-a urmarit evaluarea informatiilor elevilor cu privire la riscurile consumului de substante psihotrope si gradul de constientizare a pericolului reprezentat de adoptarea comportamentelor de risc in acest sens.

Precizarile elevilor din timpul MESEI ROTUNDE organizata pe aceasta tema

     Societatea se consfrunta cu aceasta problema a consumului de drogori de foarte multa vreme, dar aceasta ramane in continuare de actualitate si interes in special dupa fenomenul ETNOBOTANICELOR. - (Claudia, VIII A)

    La scoala am fost informati desprte pericolul drogurilor. Parintii ne-au vorbit despre problema consumului de alcool si tutun. Recent, am urmarit povestea unui tanar dependent...Infiorator!!!(Andi - III B)

    Cunosc personae care fumeaza si stiu ca si tutunul este un drog pentru ca nicotina creeaza dependenta. Si alcoolicii se drogheaza intr-un fel, ptr ca dupa ce consuma mai mult timp, ei nu mai pot renunta, iar starile lor sunt asemenea cu ale celor care consuma droguri mai puternice. (Daniela VIII A)

   Cel mai cunoscut virus care se poate transmite persoanelor care isi injecteaza heroina sau alte droguri este virusul HIV/SIDA. (Neti VI A)

Perspecivele developmentale ale proiectului

Au fost realizate intr-o masura satisfacatoare obiectivele proiectului ; elevii implicati nu au fost simplii participanti la actiunile din proiect ci au realizat intalniri de lucru, dezbateri, eseuri, expozitii de colaje si desene pe temele propuse. Au fost acordate distinctii elevilor care s-au remarcat printr-o participare activa la activitatile si actiunile proiectului ,,Viata, un drum mai sigur!”componenta ,,Spune:NU, drogurilor si consumului de plante etnobotanice!”

Voi creste frumos intr-un corp sanatos! - LUCRARILE ELEVILOR

Sindromul Asperger

       Sindromul Asperger se caracterizeaza printr-o tulburare a dezvoltarii, in care individul afectat are dificultati in intelegerea modalitatilor de interactiune sociala.Oamenii cu sindrom Asperger au unele manifestari de autism (concentrare anormala asupra propriei persoane, caracterizata prin tulburari grave de comunicare, dificultati de concentrare si interactiune sociala), in special abilitati sociale slabe si tendinta spre rutina. Totusi, spre deosebire de cei cu autism, copiii cu sindromul Asperger incep sa vorbeasca in jurul varstei de 2 ani (varsta la care se dezvolta vorbirea in mod normal). Nivelul lor de inteligenta este normal sau superior normalului.

     Ambele afectiuni apartin de un grup de boli numit "Tulburari Globale de Dezvoltare". Un studiu recent realizat intr-o comunitate de 76.000 de indivizi din SUA a detectat faptul ca 3 din 1000 de copii sunt afectati de sindromul Asperger.

Cauzele sindromului Asperger

Nu se cunoaste cauza exacta a sindromului Asperger. Sindromul Asperger tinde sa fie transmis pe cale genetica (tendinta ca boala sa fie regasita la mai multi membrii ai unei familii), cu toate ca cercetatorii nu au descoperit exact care este gena vinovata. Multi specialisti considera ca exista si alti factori ce tin de mediul individului, care ar putea juca un rol in producerea bolii, cu toate ca cercetatorii, studiind mai multi dintre acesti factori incriminati, inclusiv vaccinurile, nu au descoperit o cauza clara.

Simptome

Exista mai multe simptome prin care ar putea sindromul Asperger sa se manifeste. Copilul poate avea simptome variate ca si intensitate, de la usoare pana la severe si, de asemenea, se pot manifesta cateva sau mai multe dintre acestea. Datorita varietatii largi a simptomatologiei, nu exista doi copii cu sindrom Asperger care sa se manifeste la fel.

Simptome in timpul copilariei
Parintii remarca de obicei, simptomele sindromului Asperger in momentul in care copilul lor incepe sa mearga la gradinita si sa interactioneze cu alti copii.
Acesti copii afectati de sindromul Asperger pot sa se manifeste in urmatoarele moduri:
-incapacitatea de a invata tehnici de interactiune sociala si lipsa unor abilitati sociale innascute, precum capacitatea de a "citi" limbajul trupului, de a incepe si mentine o conversatie si de a-si astepta randul pentru a vorbi
-ii displace orice schimbare in rutina zilnica
-lipsa de empatie (capacitatea de a recunoaste si a relata emotiile la cei din jur)
-incapacitatea de a recunoaste modificari subtile in tonul si accentul conversatiei, prin care vorbitorul schimba sensul unei relatari; astfel, copilul nu va putea intelege o gluma, sau un comentariu sarcastic va fi perceput ca atare; de asemenea, relatarile lui vor fi lipsite de tonuri, accente si intonatie si, astfel, vor fi dificil de inteles
-poate avea un mod formal de a vorbi care este prea avansat comparativ varstei sale
-poate evita sa priveasca direct in ochii celor din jur
-poate avea expresii si posturi aparte
-poate fi preocupat doar de unul sau cateva lucruri despre care stie foarte multe; multi copii cu sindromul Asperger par a fi interesati excesiv de activitati neobisnuite, precum rezolvarea de puzzle-uri, proiectarea de case, desenarea unor scene extrem de detaliate sau pot fi pasionati de astronomie
-pot sa vorbeasca mult, de obicei despre subiectul favorit; este des intalnit monologul; gandurile private sunt frecvent exteriorizate
-este posibil sa aiba o dezvoltare motorie intarziata; copilul poate invata mai greu modul de utilizare a furculitei si a linguritei, de a merge pe bicicleta sau cum sa prinda o minge; poate avea un mod ciudat al mersului, iar scrisul de mana este frecvent deficitar
-poate fi extrem de sensibil si sa reactioneze exagerat la zgomote de intensitate mare, la lumini, la gusturi intense sau texturi aparte
-poate avea o capacitate de memorare dezvoltata si abilitati aparte in matematica; copilul poate fi capabil sa memoreze date, formule si numere de telefon cu o neobisnuita acuratete in ceea ce priveste detaliile.
Simptome in adolescenta si la adultul tanar
Majoritatea simptomelor persista in timpul adolescentei si, cu toate ca bolnavul poate incepe sa deprinda abilitati de interactiune sociala, dificultatile in comunicare raman. Probabil ca vor avea in continuare dificultati in a intelege comportamentul anturajului.
Adolescentul cu sindrom Asperger, precum ceilalti adolescenti, va dori sa-si faca prieteni, dar se poate simti timid sau intimidat la abordarea celor de varsta lui. Se va simti diferit de ceilalti. Datorita faptului ca ceilalti adolescenti pun mare pret pe a fi si a arata "de gasca", efortul de a se integra poate deveni frustrant si epuizant emotional pentru adolescentii cu sindrom Asperger. Pot fi imaturi, comparativ cu varsta lor biologica si pot fi naivi si prea increzatori, ceea ce ii va face tinte usoare pentru batjocura si cicalire.Toate aceste dificultati pot determina adolescentii cu sindrom Aspernger sa devina izolati si retrasi din punct de vedere social si sa sufere de depresie si anxietate.
Totusi, unii dintre adolescentii suferinzi de sindromul Asperger, sunt capabili sa-si creeze si intretina cateva prietenii de-a lungul anilor de scoala. Unele dintre trasaturile clasice ale sindromului Asperger pot functiona in beneficiul adolescentului. Adolescentii cu sindrom Asperger sunt in mod tipic dezinteresati in a urmarii normele sociale si de a gandi dupa niste norme conventionale, permitand dezvoltarea unei gandiri creative si urmarirea unor interese si scopuri originale. Tendinta lor de a agrea regulile si, de asemenea, onestitatea lor caracteristica, ii poate sprijini in a excela la scoala si pe plan civic.
Simptomele adultului
Sindromul Asperger este o afectiune prezenta pe toata durata vietii, cu toate ca are tendinta de a se stabiliza cu timpul si, de asemenea, uneori se remarca ameliorari. De obicei adultii reusesc sa atinga o mai buna intelegere a propriilor defecte si calitati. Sunt capabili sa acumuleze abilitati sociale si sa invete cum sa reactioneze in societate, in functie de comportamentul anturajului. Multi oameni cu sindromul Asperger se casatoresc si au copii.
Unele calitati care sunt tipice sindromului Asperger, precum memoria excelenta si capacitatea de concentrare, pot creste sansele unei educatii universitare si a unei cariere de succes. Multi oameni cu sindrom Asperger par fascinati de tehnologie si optiunea cea mai frecventa in alegerea carierei este cea de inginer. Totusi, cariera in domeniul stiintific este, fara indoiala, singura in care acestia exceleaza. Intr-adevar, multe personalitati istorice au avut simptome ale sindromului Asperger, inclusiv Wolfgang Amadeus Mozart, Albert Einstein, Marie Curie si Thomas Jefferson.

Boli asociate

Multi copii cu sindrom Asperger au boli asociate si pot avea si simptomele acestora. Printre afectiunile asociate se numara:
-tulburarea caracterizata de deficitul de atentie si hiperactivitate
-tulburare anxioasa
-depresie (mai ales la adolescenti)
-comportament obsesiv-compulsiv
-tulburarea de anxietate sociala.

Programe scolare

Se vor analiza mai multe scoli pentru a se stabilii care dintre acestea se potriveste cel mai bine cu nevoile copilului. Criterii pentru alegerea scolii:

-se lucreaza cu grupuri de copii restranse ca numar

-exista un specialist in comunicare, specialist care poate ajuta la dezvoltarea abilitatilor sociale

-exista oportunitatea de a interactiona social intr-o forma organizata si supravegheata

-se insista pe acumularea de deprinderi utile in viata reala si se incurajeaza interesele si talentele speciale ale copilului

-se doreste individualizarea curriculei scolare (programa scolara)

-exista indrumatori care se isi pot concentra activitatea pe confortul emotional al copilului si care pot constitui ca o legatura a acestuia cu familia

-exista entuziasm si respect pentru diversitate si exista compasiune pentru elevi.

Parintele ar trebui sa fie mereu informat despre cum decurg lucrurile la scoala. Se poate scrie ca un fel de jurnal, in care parintii si profesorii isi noteaza alternativ observatiile in ceea ce priveste copilul afectat de sindromul Asperger si, astfel, se poate realiza o mai rapida si eficienta evaluare a modului in care copilul evolueaza.

Strategii de tratament

Tratamentul se centreaza pe imbunatatirea modului de comunicare, a abilitatilor sociale si a modului de comportament a copilului. Programul de tratament poate fi ajustat frecvent, pentru a se optimiza strategiile de abordare a copilului.

Se va insista pe calitatile copilului, prin incurajarea acestuia de a explora domeniile de interes. Integrarea in grupuri de copii orientati spre anumite activitati comune, precum si consilierea tintita pot fi de ajutor. Copiii cu sindrom Asperger care sufera si de alte afectiuni precum cele enumerate mai sus, pot fi mai solicitanti pentru parintii care deja intampina dificultati cu un copil cu nevoi speciale. Aceste boli auxiliare pot necesita tratament medicamentos specific, precum si alte forme de terapie.

Strategii pentru dezvoltarea abilitatilor sociale

E posibil ca individul sa nu inteleaga normele si regulile de ordin social pe care ceilalti copii le percep mult mai natural. Se vor da explicatii clare pentru motivul pentru care anumite moduri de comportament sunt solicitate si se vor impune reguli pentru acestea.Se va incuraja copilul sa se uite in ochii celor din anturaj, in momentul in care i se vorbeste si i se va explica motivul pentru care acest lucru este necesar. Este indicat sa se ofere o mica recompensa in momentul in care copilul foloseste o abilitate sociala, mai ales cand aceasta nu i s-a solicitat.
Se vor practica activitati precum jocuri sau sedinte de intrebari urmate de raspunsuri, caci astfel copilul este nevoit sa astepte momentul cand sa vorbeasca si sa asculte ce zic ceilalti.Prin jocuri in care cei implicati isi asuma diferite roluri si prin studierea comportamentului uman vazut in filme sau la televizor, copilul va intelege sentimentele celorlalti.Parintele isi va invata copilul cum sa recunoasca si cum sa raspunda la anumite situatii in cadru social. I se pot oferi, ca ajutor, anumite replici pe care sa le poata da in anumite situatii, ca atunci cand i se face cunostinta cu o persoana noua. Tot prin joc cu personaje imaginare, copilul poate fi invatat cum sa interactioneze.
In cazul in care copilul are tendinta de a fi singuratic, i se va asigura un anturaj.Copilul va fi invatat notiuni precum cele de loc privat si public, pentru a intelege, astfel, ce fel de comportament sa abordeze in anumite situatii. De exemplu, imbratisarea poate fi nepotrivita la scoala, dar este permisa acasa.
Strategii in ceea ce priveste scolarizarea
Se vor utiliza sisteme vizuale, precum calendarele, listele si notitele, pentru a se putea realiza o mai buna organizare a lectiilor. Copilul va fi orientat se respecte programul de scoala. Inainte de a incepe anul scolar va fi revizuit cu copilul programul zilnic.Copilul va fi protejat de cicaliri si batjocura anturajului. Se poate vorbi cu profesorii si consilierii scolari, despre invatarea celorlalti copii despre ce inseamna sindromul Asperger.
E indicata asezarea copilului alaturi de copiii care inteleg boala acestuia si nevoile speciale pe care acesta le necesita. Tot acesti colegi mai intelegatori pot deveni prietenii copilului si ii pot fi companioni in timpul pauzelor.
Profesorului i se va solicita integrarea copilului in activitati care ar putea sa-i puna in valoare calitatile, precum cititul, scrisul dupa dictare si orele de arta (ex: pictura).
Se va incerca realizarea unei rutine zilnice in ceea ce priveste temele pentru acasa, prin stabilirea unei perioade fixe din timpul zilei pentru aceasta activitate si prin folosirea aceleiasi locatii (ex: biroul din camera copilului).
Se pot folosi recompense pentru motivarea copilului. I se poate permite sa se uite la televizor sau sa se joace jocul favorit la calculator, cand acesta se comporta bine.Unii copii cu sindromul Asperger au dificultati la scrierea de mana. Acest lucru poate fi remediat prin scrierea temei pentru acasa la calculator.
Acest articol este preluat, sursa fiind http://www.sfatulmedicului.ro/.

DRAGOSTEA PENTRU CARTI SE INVATA

Am participat luni, 22 noiembrie la Observatorul de pranz cu scopul de a prezenta beneficiile lecturii pentru dezvoltarea personalitatii copiilor, dar pentru a vorbi despre modalitatile prin care ii putem motiva pe elevi sa aleaga o carte inainte de a deschide calculatorul sau televizorul.

Banii pe intelesul copiilor - Antena 1 - 15 octombrie 2010

Rolul amenajarii ambientului de lucru al unui copil cu ADHD

    

      Atentia copilului hiperactiv este distrasa foarte usor de obiectele, jucariile din jur sau zgomote. De aceea este bine sa-l ajutam sa se concentreze atat prin crearea unui ambient simplu si placut cat si prin asigurarea calmului si linistii din jurul lui. Copilul cu ADHD la varsta prescolara sau scolara are de realizat o serie de sarcini impuse sau desfasoara activitati liber alese in gup sau individual. Daca se urmareste ca fiecare joc sau actiune sa aiba productivitate, atunci preocuparea cadrului didactic sau a parintelui trebuie sa se centreze si pe crearea unui ambient adaptat specificului comportamental al copilului pentru evitarea dificultatilor pe care acesta le poate intampina. Copilul trebuie sa aiba acces cu usurinta la obiectele si mijloacele care ii faciliteaza actiunile. In sala de grupa, la prescolari, copilului cu ADHD i se vor pune la dispozitie doar acele materiale care ii sunt de folos in timpul actiunilor sale, pentru ca nimic altceva sa nu-i distraga atentia.

     Prescolarii in general si copiii cu hiperactivitate si deficit de atentie, in special, au tendinta de a pastra jucarii sau alte obiecte si in timpul activitatilor centrate pe invatare si deprindere de noi cunostinte. Este bine, ca educatoarea sa comunice si sa explice regulile necesare pentru pastrarea unui ambient ce faciliteaza concentrarea si mentinerea atentiei pe parcursul intregii activitati.

     La gradinita sau la scoala, in timpul orelor copilul va avea la dispozitie, doar strictul necesar, cadrul didactic urmarind permanent acest aspect: astfel pentru activittea de matematica, pe banca vor sta doar caietul, manualui si stiloul evitandu-se orice alta actiune favorizata de alte obiecte.

     Acasa, ambientul contribuie mult la finalizarea actiunilor copilului. Dincolo de calmul si linistea din familie, de reguli si programe motivationale sta armonia locului.

     Intotdeauna ii vom solicita sa se concentreze asupra unei singure activitati, in jurul lui se vor gasi doar materialele de care are nevoie la o singura activitate: la masa, in timpul jocului etc.

Analiza comparativa

Analiza comparativa a comportamentelor tipice
 la copiii prescolari si scolari mici

Varsta presolara

Anii prescolaritatii sunt cei mai importanti in dezvoltarea copilului, o perioada in care acesta achizitioneaza aptitudini sociale - invata sa se joace si sa colaboreze cu ceilalti copii, competente lingvistice, noi abilitati fizice si motorii, isi formeaza si dezvolta personalitatea si autodisciplina, dezvolta procesele cunoasterii, etc. In aceasta perioada de varsta - 3 - 6/7 ani - copiii isi testeaza si incearca sa isi depaseasca limitele fizice, comportamentale, emotionale si cognitive. Din acest motiv este important sa se dezvolte intr-un mediu sigur si structurat. Desi explorarea si provocarile sunt importante pentru prescolari, totodata acestia au nevoie de reguli si limite bine definite.

Moralitatea prescolarului se dezvolta din dorinta acestuia de a fi pe plac parintilor sau persoanelor pe care le considera importante si din incercarea de a se "comporta frumos". Parintii trebuie sa fie atenti, deoarece povestirea elaborata se poate foarte usor transforma in minciuna, iar daca acest comportament nu este indreptat in anii prescolari, va continua si la maturitate.

O alta chestiune importanta in aceasta etapa de dezvoltare la prescolar este independenta. Parintii trebuie sa cultive acest sentiment evitand sa pedepseasca copilul si sa ii induca o stare de vinovatie si rusine - ceea ce duce la aparitia indoielii la prescolar. Odata ce stapaneste sentimentul de independenta, copilul este pregatit pentru a avea initiativa - inceperea unor activitati voluntare, actul de creare si actiunea de a munci. Prescolarii cu initiativa au o baza propice unei experiente scolare pozitive si productive.

Prescolarul cu varsta de 3 - 4 ani incepe sa socializeze, pentru inceput cu membrii familiei. Dezvoltarea limbajului ia avant si copilul foloseste corect pronumele si prepozitiile, foloseste propozitii din 3 - 4 cuvinte, numara pana la 4, stie una sau mai multe culori si poate spune o poveste. Indemanare fizica este alt domeniu in care prescolarul face progrese, acest reusind sa mearga pe tricicleta, sa sara intr-un picior, sa arunce mingea peste cap si sa coboare treptele alternand picioarele, precum si sa taie cu foarfeca, sa tina creionul cu degetele si deseneze cercul si un om din 3 - 4 parti.

Desi cateodata isi poate stapani emotiile, atunci cand se simte coplesit, prescolarul cu varsta de 4 - 5 ani are nevoie de limite si structuri precise din partea parintilor, fara a se simti vinovat. In ce priveste conversatia, prescolarul vorbeste clar si ii plac glumele si rimele, are un vocabular de 2. 500 - 3. 000 de cuvinte si pune foarte multe intrebari. La aceasta varsta prescolarul capata incredere in fortele sale fizice, insa se poate insela cu usurinta, se poate imbraca si dezbraca singur, sare dintr-un picior in altul. Acum poate aparea preferinta pentru mana stanga sau drepta.

Prescolarul este foarte curios in legatura cu corpul sau si al celorlalte persoane si se joaca "de-a doctorul" sau "de-a mama si de-a tata". Aceste jocuri, combinate cu o curiozitate innascuta, pot duce la atingerea propriilor parti intime, insa intr-un mod inocent. La aceasta varsta prescolarul intelege relatia de marime si lungime dintre diferite obiecte, poate numara pana la 10 sau mai mult, numeste 4 culori sau mai mult si deseneaza triunghiul si patratul.

Pentru prescolarul cu varsta de 5 - 6 ani centrul "lumii" sale este in continuare familia, insa incep sa perceapa diferentele dintre familia sa si celelalte sisteme de valori. Copiii incep sa inteleaga conceptele temporale (dimineata / dupa-amiaza) si spatiale (dreapta / stanga) si se pricep sa sorteze obiectele dupa culoare, forma si marime. La varsta de 6 ani copilul aranjeaza obiectele in ordine, in functie de marime si greutate. In sfarsit copilul intelege ca greutatea ramane aceeasi, indiferent de dimensiune (1kg de pene este egal cu 1kg de fier). Acum deseneaza persoanele cu toate partile corpului si imbracate cu haine.

Varsta scolara mica

Varsta scolara, denumita si copilaria a treia, se distinge prin latenta sexuala, orientare obiectiva a intereselor, diminuarea egocentrismului, sociabilitate crescuta, dar inca nediferentiata, toate aceste pivotand in ju-rul constructivismului, ca trasatura, care si cauta tot mai multe prilejuri de a se exercita si de a se impune ca dominanta.
Mica scolaritate este perioada cand se modifica substantial regimul de munca si de viata, caracteristicile tensionale si vectoriale, generate de evenimentele care domina si marcheaza tabele de valori a scolarului mic. Scoala introduce in fluxul activitatii copilului un anumit orar, anumite planuri si programe cu valoare sturcturanta pentru activitate.

Mediul scolar, in care copilul de 6-7 ani este primit, este complet diferit de cel familial, el fiind creat, cum observa M. Debesse, nu pentru a distribui satisfactii afective, ci pentru o munca disciplinata continua, or-ganizata.

Scoala constituie un mediu care, in locul unui grup restrans (cel de joc), ofera copilului o colectivitate si un loc de munca, cu nume-roase intrepatrunderi – mentale, afective, morale – care se constituie ca un important resort al dezvoltarii lui psihice.

Adaptarea la scoala, la ocupatiile si relatiile scolare presupune o oarecare maturitate din partea copilului, care sa ii insufle capacitatea de a se lipsi de afectivitatea ingusta din mediul familial si de interesele ime-diate ale jocului, pentru a patrunde intr-un nou univers de legaturi socia-le si de a-si asuma indatoriri.

Studiile de specialitate inregistreaza dificultati multiple de adaptare generate fie de o baza psihofiziologica precara (instabilitate neuropsihica), fie de fixatiile si conflictele afective de sorginte sociofamiliala (incapatanare, negativism), fie de insusi mediul scolar (sarcini coplesitoare, educatori dificili, fara experienta, clase su-prapopulate care impieteaza asupra obtinerii starii de atentie si a disci-plinei necesare bunei desfasurari a lectiei). De aici comportamentele de retragere in sine, imprastiere, compensare prin mijloace nedorite.

Pentru inceput. copiii utilizeaza forme de invatare simple, ei vor reusi sa invete cu ajutorul imaginilor, vor opera cu campuri restranse de informatii, vor primii informatiile amenintit si se pune accentual pe antrenarea verbalitatii.

La 7 ani, copilulu scolar mic poate mai usor sa recunoasca decat sa reprouca, probabil si din cauza “pastrarii” relative neorganizate a materialului de memorat. Copilul in acesta perioada este neantrenat voluntar in memorare si reproducere.

Memorarea cunoaste in perioada scolara mica o importanta dezvoltare, ea se constientizeaza ca activitate intelectuala fundamentala in invatare si repetitia devine suportul ei de baza. Nu se poate negliza functia de incurajare si motivare a procesului de invatare din partea parintilor si chiar implicarea activ a acestora procesul procesul de invatare al copiilor lor. Invatarea, capacitate legata de satisfacerea trebuintelor de dezvoltarea autonomiei in copilaria timpurie, devine in perioada scolara mica antrenata intensiv in planul achizitiei de cunostiinte.

La 9 ani devin active si interesele cognitive, impulsionand invatarea si in special invatarea preferentiala. Aceasta ajuta foarte mult la dezvoltarea gandirii, intereselor (mai complexe si mai active), pe cand invatarea ce este impregnata de elementele de competitie are rol formative (mai ales) pe linia dezvoltarii sinelui, a structurilor operative ale caracterului ( rabdare, perseverenta, harnicie e.t.c.) Cerinta de a invata pentru a satisface un sentiment de identitate personala sau a familiei si de a pastra afectiunea parintilor si respectful celorlalti ramane o structura motivationala de baza.

Mireille Mathieu - Pardonne-moi ce caprice d'enfant

Chestionar pentru parinti ,,educati"

Ce stii despre copilul tau? Cum abordezi situatiile problematice? Primul pas, in acest sens, il poate reprezenta un set de intrebari la care poti raspunde in doar cateva minute.

CHESTIONAR PENTRU PÃRINTI
1. Enumera cateva aptitudini/abilitati/tipuri de inteligente pe care le-ai remarcat la copilul tau?
....................................................................................................................................
2. Care sunt dificultatile cu care se confrunta copilul Dvs in timpul activitatilor sale zilnice?
....................................................................................................................................
3. Cât timp petreceti zilnic cu copilul/copiii dvs.?
....................................................................................................................................
4. Care sunt cele mai frecvente cauze ale discutiilor în contradictoriu cu copilul/copiii dvs.?
a. vestimentaþie
b. limbaj
c. anturaj (prieteni)
d. timp liber
e. scoala
f. bani
g. altele. Care?.............................................................................................
......................................................................................................................
5. Ce reguli ati negociat in familie?
...................................................................................................................................
...................................................................................................................................
..................................................................................................................................
6. Care dintre aceste reguli va privesc pe Dvs?
.................................................................................................................................
.................................................................................................................................
5. Cum procedati atunci când copilul/copiii dvs. încalcã regulile?
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
6. Enumerati câteva recomandãri pe care le-ati fãcut copilului/copiilor dvs. în legãtura cu un stil de viatã
sãnãtos?
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
7.a. Ce-i place copilului dvs. sã facã în timpul liber?
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................

7.b. Alegeti una dintre preocupãrile de mai sus pe care ati încuraja-o.
...................................................................................................................................
8. Care sunt activitãtile familiale pe care ati dori sã le facã mai bine copilul/copiii dvs.?
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................

LANSAM COMUNITATEA PSIHOEDUCATIONALA PENTRU CEI MARI....alatura-te si tu!

In mijlocul verii, relaxati, plini de energie, dornici sa impartasim si altora din bucuriile noastre lansam COMUNITATEA DE PSIHOEDUCATIE pentru cei mari. Alataura-te si tu initiativei noastre. Pentru inceput cuvantul de ordine este RELAXARE.
Trimite pe adresa psihoautentik@yahoo.com cateva randuri despre trairile tale din aceasta vacanta, locurile pe care le-ai descoperit, bucuriile pe care ti le-au oferit cei dragi.

Ataseaza mici filmultete si fotografii.
Totul va fi aici, pe site, pentru ca si ceilalti sa se bucure si sa incerce noi provocari.

Drepturile copiilor - o realitate a zilelor noastre

Ma bucura sa va semnalez o noua initiativa care vizeza copilul si drepturile acestuia.

FICE Romania (Federatia Internationala a Comunitatilor Educative) - organizatie nonguvernamentala dedicata cresterii, educarii si protejarii copiilor impreuna cu Tribuna Invatamantului, a organizat astazi, 3 iunie 2010, dezbaterea cu tema ,, Drepturile copiilor - o realitate a zilelor noastre" .

Am participat la aceasta reuniune, la propunerea coordonatorului Centrului Municipiului Bucuresti de Resurse si Asistenta Educationala, Aura Stanculescu, in calitate de profesor consilier, alaturi de reprezentanti ai Inspectoratului Scolar Bucuresti, DGASPC si cadre didactice din invatamantul de masa.
Subiectele propuse pentru dezbatere au fost:

• Cadrul legislativ al asigurarii drepturilor copilului;
• Realitatea in alb si negru;
• O sansa pentru copiii din Romania: propuneri, solutii, perspective

Pe parcurul celor trei ore de dezbatere, participantii au semnalat problemele in a caror solutionare s-au implicat, au prezentat realitatea concreta din mediul pe care il reprezinta, au propus solutii  privind ameliorarea  situatiei copiilor defavorizati.
S-a convenit pentru a realiza harta zonelor vulnerabile si popularizarea retelei de institutii si ONG-uri implicate in protejarea drepturilor copiilor.
Personal am adus in atentia participantilor, rolul cadrului didactic in educatie pe componenta informarii beneficiarului cu privire la demersurile legale pe care parintele sau apartinatorul legal le poate avea in vedere cu scopul oferirii de grija si suport in cazul copilului provenit din diverse medii defavorizate.

25 Mai – Ziua Internaţională a Copilului Dispărut şi Exploatat Sexual

Din anul 1983, ziua de 25 mai este dedicată copiilor dispăruţi, iar la nivel mondial sunt organizate acţiuni care au scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la problematica copiilor declaraţi dispăruţi în întreaga lume.
La nivel european, de Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi, pe data de 25 mai se organizează numeroase evenimente şi campanii tematice de informare şi prevenire în cele 17 ţări membre ale Federaţiei Europene pentru Copiii Dispăruţi si Exploataţi Sexual - Missing Children Europe.


Studiile realizate la nivelul Poliţiei Române pe problematica copiilor dispăruţi au evidenţiat faptul că peste 90% de copii din cei 3259, dispăruţi în perioada 15.04.2009 – 21.04.2010, au plecat voluntar de acasă sau din centrele de ocrotire. O pondere scăzută au avut-o alarmările nejustificate produse de neînţelegeri asupra programului copilului, dispariţiile nevoluntare - accidental şi dispariţiile în circumstanţe alarmante.


Potrivit UNICEF, aproape două milioane de copii sunt folosiţi în industria sexului în fiecare an. Din datele furnizate de Centrul Internaţional pentru Copiii Dispăruţi şi Abuzaţi, rezultă că în prezent, sunt peste 100.000 de site-uri pedo-pornografice în lume, iar pe Internet sunt puse mai mult de un milion de imagini cu aproape 20.000 de copii abuzaţi sexual. Şi anul trecut au fost semnalate aproape 10.000 de situaţii de abuz, neglijare sau exploatare a copilului, mai mult de jumătate fiind în mediul rural.

PSIHOEDUCATIE: Atelierul de lucru interactiv parinte-copil

Cate 2, in fiecare joi...

13.05.2010

Intalnirea de joi, 13 mai 2010  a fost mai mult decat o incercare de a ne demonstra eficienta metodei atelierului interactiv, care presupune:

 - exersarea unor tehnici psihoeducative variate , a unor instrumente si jocuri adecvate precum si pastrarea permanent a unei atitudini ce favorizeaza integrarea deprinderilor esentiale pentru ameliorarea relatiei psihologice parinte-copil.

                                                        Ce ne-am propus?

 * sa fim autentici in timpul interactiunilor;

 * sa descoperim cai accesibile de relationare intre parinti si copii;

 * sa deprindem modalitati simple, eficiente si adaptate de comunicare in familie;

 * sa distingem intre dorintele si nevoile copiilor;

 * sa ne jucam;

 * sa-i ascultam pe cei mici;

 * sa oferim feed-back real;

 * sa recompensam.

Ce am realizat?

Participantii au petrecut timp de calitate,  s-au implicat in activitati si jocuri, au explorat si au descoperit o ,,alta lume".

Discutiile post atelier au confirmat o data in plus rolul acestor activitati interactive parinte-copil, ale caror rezultate sunt mult mai concrete si isi gasesc cu usurinta aplicabilitate in mediul familial.

Atelier de lucru pentru cadre didactice - Gradinita nr.29 Caprioara

 Miercuri, 12 Mai 2010 a avut loc Atelierul de lucru pentru cadrele didactice din Gradinita 29 Caprioara.
Intalnirea a avut scopul de a reuni experientele specialistilor in invatamant prescolar si psiho-educatie pentru ameliorarea performantelor cadrelor didactice atat in relatia cu prescolarii cat si in relatia cu familiile acestora.
Temele dezbatute:
1. Ameliorarea relatiei psihologice parinte - copil;
2. Dezvoltarea abilitatilor emotionale la varsta prescolara;
3. Jocurile de rol centrate pe recunoasterea emotiilor;
4.Feed-back pentru parinti - cum gestionam relatia cu parintii prescolarilor
Setul activitatilor stabilite pentru perioada 14 mai - 10 iunie:
1. Cunoastere si imagine de sine
2. Gestionarea adecvata a emotiilor
3. De la gradinita la scoala - un singur pas

CATE 2, IN FIECARE JOI - atelier interactiv de lucru parinti-copii

Parinti, bunici, pitici,
Veniti cu toti aici!
Cate 2, in fiecare zi de joi
Mereu alaturi de noi!
Impreuna ne jucam,
Invatam si experimentam
Inteligenti sa devenim,
Veseli si frumosi sa fim!
Si daca tot nu v-am convins...
Aflati ca este GRATIS!

Learn2B in colaborare cu PSIHOAUTENTIK va invita incepand cu data de 13 mai 2010, la atelierele de JOI,cu motto-ul "CATE 2, IN FIECARE JOI", ateliere interactive, experiential-active, destinate parintilor si copiilor.
Numarul de ore de participare: minim 2 ore - maxim 3 ore, in fiecare zi de JOI a saptamanii, incepand cu orele 17.00
Locuri disponibile: 14 ( 7 adulti + 7 copii )
Prima intalnire programata: 13 mai 2010
Varsta participantilor majori: intre 18 - 99 ani
Varsta participantilor minori (pentru atelierul din data de 13 mai 2010) : 4-7 ani
Coordonatorul grupului - Andreea Ciocalteu - psiholog scolar, psihoterapeut in formare
Pentru inscrieri/confirmari/participari, un simplu e-mail la adresa office@learn2b cu mesajul : "Si noi 2 in ziua de joi" :)
021.327.25.30 / 0721.274.933 / 0742.014.282
sau la adresa de e-mail: office@learn2b.ro

,,A fi parinte: UN JOB DIFICIL!"

      Promovarea unui program destinat parintilor, in interesul copiilor, program de prioritizare si autoreglare emotionala:



,,A fi parinte: UN JOB DIFICIL!" - program ce se va desfasura in perioada martie - iunie 2010

Programul se va aplica in cadrul intalnirilor (din timpul saptamanii sau weekend) cu parintii copiilor prescolari si scolari mici din gradinitele si scolile private interesate.


Ca urmare a succesului Work-shop-urilor avand aceeasi tematica, consideram oportuna trecerea la un nivel superior prin favorizarea acelei continuitati (in activitati si intalniri de lucru) necesare in scopul formarii unui stil parental adecvat cresterii si dezvoltarii personale a copilului.

Pornind de la principiul potrivit caruia:
Ameliorarea stilului parental faciliteaza dezvoltarea personala a copilului, programul va avea in vedere:

1. Autocunoastere, cunoastere si facilitarea comunicarii despre sine;
2. Stabilirea misiunii si a obiectivelor grupului;
3. Jocuri de rol - puneri in act care faciliteaza formarea deprinderilor si competentelor necesare relationarii eficiente in familie;
4. Personalizarea programelor motivationale pentru copii;
5 Exersarea schemelor educationale integrate;
6. Puterea povestillor terapeutice (tehnici de compunere);
7. Activitati deschise (la propunerea trainerului si a participantilor).

.....si va aduce beneficii tuturor celor implicati in procesul de educatie: parinti, copii, cadre didactice.

IMPORTANT!
Trainer foarte bine pregatit pentru aceasta misiune (psiholog scolar, formator, coordonator de programe si proiecte educationale, psihoterapeut in formare). (La solicitarea Dvs va putem pune la dispozitie CV-ul trainerului.)


DE LUAT IN CONSIDERARE
Programul se adreseaza in special parintilor copiilor la care se remarca: hiperactivitate, manifestari opozitionale, agresivtate, pasivitate, indiferenta, capacitate redusa de concentrare, esec scolar, demotivare pentru activitati sociale, stima scazuta de sine, anxietate de separare;

Costul programului se discuta la intalnirea cu beneficiarul.
Asteptam cu maxim interes orice feedback.
Informatiile suplimentre va pot fi puse la dispozitie de:


Asistent proiecte PSIHOAUTENTIK
Ioana Toporeanu
tel. 0766233440
psihoautentik@yahoo.com
http://www.consilierultau.blogspot.com/

A fi parinte - un ,,job" care are nevoie de formare contiua

         Am scris acest articol dupa ce am citit cu oarecare mirare rezultatele unei cercetari facute de o echipa de specialisti din Marea Britanie, din care reiesea o noua tendinta a parintilor englezi si anume aceea de a se forma continuu pentru ,,meseria" de parinte.

        Preocuparea mea ca lucrator pentru tineret, specialist in educatie sau consilier pentru copii, cadre didatice si parinti este aceea de a imbunatati latura educativa a procesului de formare si dezvoltare holistica a copiilor prin mijloace specifice, adaptate la nevoile educabililor si nu doar ale lor.

        Dar, ce inseamna formare continua pentru parinti? Este, desigur o sintagma preluata din cultura organizationala insa ea sugereaza un obiectiv prioritar al celui care in calitatea sa de parinte trebuie sa se adapteze eficient tuturor schimbarilor din viata copilului sau.

        Cu usuinta putem desprinde o concluzie initiala, care se detaseaza clar, fie si la nivelul simtului comun al fiecaruia dintre noi. Multi parinti simt nevoia de sfaturi pentru a eficientiza rapid procesul de educatie din familie, dar oare nu este mai sanatos ca fiecare parinte sa gaseasca exact acele soluti, personalizate care sa functioneze in propria ograda?

       Specialistul psiholog care se pregateste in mod deosebit in sensul consilierii parintelui va stii sa raspunda acestor nevoi, va stii sa elaboreze un pogram specific fiecarei etape de dezvoltare a copilului, fiecarei nevoi expimate sau neexprimate a acestuia.
Astept cu interes spetele pe care le propuneti spre a fi discutate.