Folosiți povestea pentru teme de
consiliere precum: tăria de caracter, asertivitate în comunicare, etichetare
negativă, imagine și stimă de sine, tolernață, reușită și afirmare.
Bob
este un camion de mici dimensiuni, iar acesta este motivul pentru care colegii
săi de la baza de camioane îi spun uneori Bob
dubiță. Faptul că este diferit de celelalte camioane, nu îl împiedică să
facă o treabă foarte bună, ori de câte ori șeful bazei i-o cere. Cu toate
acestea, uneori, când este motiv de amuzament pentru colegii săi, se simte
trist și suferă. De câteva ori s-a retras la garajul său cu geamurile aburinde,
iar singura sa alinare a fost gândul la ziua care urma.
Într-o
zi de iarnă, camioanele din bază au fost informate că vor avea misiuni
speciale, din cauza ninsorii puternice de peste noapte. Bob a tresărit la
gândul că va avea ceva important de făcut și s-a pregătit așa cum știa mai
bine. S-a odihnit pentru a avea energie, a alimentat cu motorină rezervorul și
a așteptat misiunea, încurajându-se să
facă o treabă bună.
Trebuie să ne mobilizăm! Autostrada
de peste deal este înzăpezită, iar un autobuz cu copii așteaptă să primească
ajutorul nostru, pentru a își continua drumul!
– se auzi vocea șefului bazei.
Rând
pe rând, acesta a mers la cele mai puternice camioane, doar că fiecare
considera că o alta misiune este mai importantă:
Îmi pare rău, șef, dar pe mine mă
așteaptă un sat întreg. Am de făcut un transport de alimente, până la ora
pranzului. – spuse Tim, unul dintre cele mai
importante camioane din stație.
Scuze, șef, dar sunt sigur că vei
găsi pe cineva. Eu am un transport de combustibil. Nu poate aștepta... – îi
răspunse Tom, un camion vestit pentru misiunile sale reușite.
Șeful
stației se încruntă – nu era ușor să traversezi dealul - , iar Bob, care se
afla în apropiere, îi simți îngrijorarea.
Șef, eu pot îndeplini această misiune.
Ai încredere în mine! – spuse Bob.
Celelalte
camioane râdeau, dar șeful l-a privit pe Bob și l-a asigurat de toată
încrederea sa. Apoi, echipa de mecanici i-a montat echipamentele speciale și
i-a urat succes.
Tim
și Tom se priviră ciudat:
Ce crede că face micuțul?
Asta nu este o misiune simplă!
Succes, Bob! – spuse
Mik, o furgonetă prietenoasă.
Deși
se temea un pic, pentru că ninsoarea începuse din nou și vizibilitatea scăzuse
foarte mult, Bob avea răbdare cu fiecare kilometru pe care îl străbătea. Dealul
era foarte greu de urcat, dar camionul își spunea în sinea lui: POT! Știu că pot! Voi reuși!
La
jumatatea drumului, motorul se opri, dar Bob nu abandonă. Se gândi la o
soluție; știa că are nevoe de puțină odihnă. Porni din nou motorul, acceleră
și, zâmbind, strigă:
AM REUȘIIIIIT!
Deși
nu ajunsese la destinație, era sigur ca misiunea este aproape îndeplinită.
Mașinile de pe autostradă îl auziseră și îl întâmpinară cu urale!
Bravooo! Ai reușit! Suntem salvați!
Bob
a reușit să dezăpedească drumul cu echipamentul său special, a încărcat zăpada
și a elibeat autostrada. Copiii l-au numit eroul lor; știau că nu a fost o
misiune ușoară și că Bob, deși era un camion micuț, avea răbdare și curaj.
Vestea
misiunii reușite de Bob a ajuns repede la baza de camioane, iar șeful, zâmbind,
le-a spus tuturor cât de mândru este pentru că a avut încredere în cel pe care
toată lumea îl numea râzând: Bob dubiță. Tim și Tom erau un pic
rușinați și au recunoscut că își doresc un prieten precum camionul Bob.
Când a revenit la bază, Bob a
primit felicitări de la toți cei prezenți. Nu se simțea neapărat mai important,
dar știa că, din acea zi, colegii săi au înțeles că fiecare contează într-un
fel unic, că oricine merită să fie apreciat pentru ceea ce este.
de Andreea Ciocâlteu
Sfârșit
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu