Educatia timpurie- repere pentru parinti

În etapa de explorarea, care începe de timpuriu ( unii specialiști o plasează dupa primul an de viață, alții după vârsta de 18 luni până la vârsta de trei ani ) sarcina psiho-socială majoră pe care educatorul o are este ca, acum, copilul să se desprindă de părintele protector și să înceapă să funcționeze autonom, pastrand încrederea că se va intoarce în siguranță în mediul familiei.

Nevoia de explorare, specifică vârstei, va sta la baza activitaților educaționale centrate pe învătarea prin descoperire, iar autonomia se va dezvolta treptat, copilul fiind îndrumat cu grijă, încurajat și laudat pentru reușitele sale.

Mergând mai departe, spre nevoia lui de relationare și de socializare, acum, prin grija educatorului specializat pe acest segment de vârstă, copilul va deprinde primele abilități socio-emoționale, care îi vor facilita ulterior adaptarea la mediul gradiniței și al școlii precum și afirmarea potențialului sau creativ, limitând foarte mult manifestările specifice anxietații de separare.

În acest punct, copilul este stimulat intens de tot ceea ce este nou și interesant în jurul lui (în lume). Este pentru prima dată în viața lui/ei eroul/eroina care-și construiește propria aventură. Jocurile de rol, modelul educatoarei și al celorlalți copii, poveștile alese cu grijă etc, îl vor avea în prim plan, iar efectul lor va influența pozitiv comportamentele sale. Educatoarea va permite, încercând să amelioreze cu grijă rebeliunea comportamentală – care corespunde și cu teribila vârstă de doi ani – înțelegând că nu este un sem al sfidării, ci mai degrabă al frustrării cauzate de limitările puse în fața explorării. De aceea, sistemul de lucru adus de un curriculul adecvat,  permite exprimarea liberă a imaginației, dar și o dirijare coerentă a comportamentelor, ințelegerea și ameliorarea emoțiilor.

Etapa explorării și autonomizării aduce cu sine, printr-un proces educațional dirijat, achiziții cognitive superioare pentru copil: dezvoltarea limbajului, primele cunoștințe de matematică, orientarea în spațiu, dezvoltarea inteligenței naturaliste, întelegerea și respectarea unui set minim de reguli de igienă, de lucru în cadrul grupului etc.

Dar cel mai important, pentru reușita și performața, pentru o stare de bine a copilului aflat in creșă este jocul construit special pentru a răspunde nevoilor lui, in special nevoii de auto-control, știut fiind faptul că dezvoltarea acestuia în copilăria mica, favorizează ulterior sănătatea emoțională, pregătindu-l pentru schimbări și evenimente de viață.